Comuna Bistra este traversata de DN 74 si, drept urmare, se afla in calea tuturor turistilor care viziteaza zona.

             Este situata pe un platou impadurit, la circa 1.600 m altitudine, intre varfurile Capatana si Bolomireasa si              reprezinta tinoave care adapostesc specii rare de plante. Zona a fost pusa sub protectie inca din anul 1969,              fiind interzise orice activitati de constructii, exploatari forestiere sau alte modificari asupra mediului.

Comuna ofera posibilitatea vizitarii a numeroase monumente istorice si naturale si asezaminte culturale, situate atat pe teritoriul ei cat si in imediata apropiere. Inedite sunt instalatiile taranesti de apa, din care mai functioneaza astazi doar trei mori si cateva fierastraie. In urma cu cinci decenii, ele puteau fi numarate cu zecile: peste 20 de mori, numeroase pive pentru ulei, valtori si fierastraie (joagare).

Obiective turistice:

Biserica ortodoxa cu hramul "NASTEREA MAICII DOMNULUI" din Bistra: cel mai mare lacas de cult din Muntii Apuseni. A fost construita pe temeliile altei biserici, care s-a scufundat. Pana in anul 1947 a apartinut cultului greco-catolic, dupa aceasta data fiind preluat de stat si transformata in Biserica Ortodoxa. Clopotul Bisericii este turnat din aliaj de argint, are un sunet specific, care poate fi auzit de la o distanta de 20 km

Monumentul si placa comemorativa PETRU PAVEL ARON (1709-1764) - episcop al Blajului, intemeietorul primului seminar si liceu romanesc din Transilvania (1764), a primei tipografii si a unui mare numar de scoli satesti. Monumentul este situat in centrul localitatii Bistra, langa Primarie.

Placa comemorativa VASILE LADISLAU-FODOR (1814-1865) - tribun al lui Avram Iancu, aparator al trecatorii Remetea - Ponor (1848 - 1849).

Bustul si placa comemorativa, compozitorul NICODIM GANEA (1878-1949) - compozitor si dirijor al corurilor societatii corale "Carmen" din Bucuresti si ale Societatii Academice "Petru Maior"din Budapesta. Autor al mai multor compozitii patriotice si al volumului de poezii "Din sarmana mea gradina".

• Pietrele de la “ DUBE ”
• Izvorul lui Ganea din Varsi
• Fagii lui Ursut din Balesti
• Cantonul Silvic Valea Devii
• Fantana Spirului din Munceloasa
• Moara in functiune din 1583) si Izvorul lui Petrisor
• Molhasurile Capatanii (rezervatie botanica)
• Punct de belvedere de pe Varful Bolomireasa (1.632 m)
• Colectia muzeala scolara, fondata si ingrijita de profesoara Cornelia Gata
• Scoala Generala Dambureni, situata la peste 1000 m altitudine.

Comuna Bistra ofera un cadru ideal pentru recreere. Sa strabati cararile spre satele raspandite pe pantele muntelui, prin padurile de fagi sau de conifere, respirand aerul proaspat, ce poate fi mai reconfortant?

Din Bistra urca numeroase poteci turistice si drumuri forestiere spre Varful Bolomireasa (1.632 m), un veritabil punct de belvedere asupra intregii zone. Tot din Bistra se poate ajunge si pe Varful Muntele Mare (1.826 m), fie prin valea Devei si apoi peste Varful Prislop (1.729 m), fie pe Valea Mare, trecand prin Tomnatecu.

Urmand valea Bistrei, pe un drum forestier, se poate ajunge la rezervatia botanica “Molhasurile Capatanii”. Traseul trece prin punctul numit “Steaua” – cumpana de ape intre bazinul Ariesului si bazinul Somesului Rece.

Drumeagurile de munte, in totalitate din pamant, ofera conditii ideale pentru raliuri cu masini de teren, gen "off - road".

Obiective turistice care pot fi vizitate in imprejurimi:

• Calcarele de la Ampoita, rezervatie geologica, Metes, jud.Alba: 60 km, prin Abrud, Zlatna, spre Alba Iulia;
• Complexul carstic Scarisoara, rezervatie speologica, comuna Garda de Sus, jud.Alba: cel mai mare ghetar din Europa, 58 km prin Campeni, Albac spre Oradea pe D.N.75; din Garda de Sus se urca pe drum de tara (18 km) pana in catunul Ghetari;
• Ghetarul de la Vartop, rezervatie speologica, comuna Arieseni, jud.Alba: aprox. 65 km, prin Campeni pe D.N.75 spre Oradea, la granita judetelor Alba si Bihor. In imediata vecinatate exista o superba statiune pentru sporturi de iarna;
• Dealul cu Melci, rezervatie paleontologica, comuna Vidra, jud. Alba: 29 km, prin Campeni, la Mihoiesti se trece peste baraj, pe soseaua care urmeaza cursul Ariesului Mic;
• Detunata Goala si Detunata Flocoasa, rezervatie geologica, comuna Bucium, jud. Alba: aprox. 33 km, prin Abrud spre Alba Iulia;
• Fagul imparatului, arbore ocrotit, orasul Baia de Aries, jud.Alba: 23 km pe D.N.74, spre Turda;
• Cetatea Alba - Iulia (1715 - 1738): cea mai bine conservata cetate de tip Vauban (fortificatie militara austriaca) din Europa, 84 km;
• Catedrala romano - catolica Alba Iulia ( sec.XIII): fosta resedinta a voievozilor Transilvaniei, adaposteste mormantul lui Iancu de Hunedoara;
• Catedrala ortodoxa Alba Iulia (1921 - 1922): sediu al Arhiepiscopiei ortodoxe infiintata de Mihai Viteazul in 1600 si in care au fost tiparite primele carti in limba romana din Transilvania. La Sfintirea catedralei (noiembrie 1922) au fost incoronati Regele Ferdinand si Regina Maria;
• Biblioteca documentara Bathyaneum (1792), Alba Iulia: colectii valoroase de manuscrise si incunabule, adaposteste cel mai mare fragment din celebrul Codex Auraeus al lui Carol cel Mare;
• Muzeul National al Unirii (1887);
• Sala Unirii (1898), Alba Iulia: aici au fost semnate, la 1 Decembrie 1918, documentele care au consfintit unirea Transilvaniei cu Romania;
• Casa memoriala a lui Horea, conducatorul rascoalei de la 1784, comuna Horea, satul Fericet: aprox. 35 km, prin Campeni, in centrul comunei Albac se face o bifurcatie spre Horea;
• Casa natala a lui Avram Iancu, devenita muzeu in 1924, comuna Avram Iancu, jud. Alba: 46 km, prin Campeni, barajul Mihoiesti, pe valea Ariesului Mic;
• Muzeul etnografic al Apusenilor, comuna Lupsa, jud. Alba: peste 10.000 de exponate, adunate intr-o viata intreaga de fostul invatator Pamfil Albu, in imediata vecinatate a doua biserici din sec. XV, 6 km pe D.N.74 spre Turda;
• Muzeul "Avram Iancu", Campeni: un muzeu de istorie care contine descoperirile arheologice facute in zona Muntilor Apuseni, adapostit in cladirea in care a functionat Cartierul General al armatelor lui Avram Iancu, in timpul Revolutiei de la 1848 - 1849;
• Muzeul Mineritului, Rosia Montana (anticul Alburnus Maior): 23 km, prin Campeni spre Abrud, la intersectia de la Gura Rosiei se coteste spre stanga, 7 km pana la Rosia Montana. Muzeul are o componenta in aer liber si una pavilionara. Marea atractie o constituie Galeria Romana, prin care se scotea aurul la lumina in urma cu peste 2000 de ani.
• Pietrele de la DUBE - 46 de formatiuni calcaroase asezate circular, situate la 1.800 m altitudine. Vara, pastorii loveau aceste pietre pentru alungarea animalelor salbatice, ecoul (sunetul de „dube” - tobe) propagandu-se, peste dealuri, la cateva zeci de km.
• Izvorul lui Ganea din Varsi – apa tasneste din pamant, in satul Varsi, printr-un orificiu cu un diametru de 20 cm si formeaza paraul Valea Petresii, care strabate un curs de 3 km pana la varsarea in Aries.
• Fagii lui Ursut din Balesti – doi fagi seculari, la o altitudine de 700m, (cca. 4 km de centrul comunei, in satul Balesti). Situati la o distanta de 3 m unul de celalalt, au circumferinte de 1,8 m, iar coroana amandurora masoara aproape 400 mp.
• Cantonul silvic VALEA DEVII - canton si grajd pentru animale, datand de pe timpul Imperiului Austro-Ungar, construit in totalitate din lemn si acoperit cu sindrila, avand o arhitectura specifica perioadei respective. Cantonul se afla pe Valea Devii, afluent al paraului Valea Mare, situat la cca. 10 km de centrul comunei Bistra.
• Fantana „SPIRULUI” din MUNCELOASA – situata la o distanta de 15 km de centru si la o altitudine de 1.700 m, din care izvoraste paraul Valea Devii. Daca se amesteca apa din acest izvor cu alcool dublu rafinat („spir”) lichidul obtinut nu-si schimba culoarea (nu se „albeste”).
• MOARA si IZVORUL lui PETRISOR (1583) – moara a fost construita in anul 1583 din lemn de stejar, pentru macinare cerealelor. Este pusa in miscare prin forta apei. Langa ea se afla un izvor cu apa dura, calcaroasa.
• Molhasurile Capatanii- rezervatie botanica, situata in satul Cheleteni, la cca. 20 km de centrul comunei. Cuprinde cateva mlastini si lacuri de altitudine, care conserva, pe o suprafata de 5 ha, o serie de specii de plante rare si relicve termofile.

Turistii pot exersa, impreuna cu localnicii, meseriile traditionale in domeniul prelucrarii lemnului: cioplire, scobire, chiar si construirea de case si cabane de vacanta.
In microferme, pot practica: apicultura, cresterea animalelor, pastravaritul, daracitul (prelucrarea lanii), moraritul.
La localnici, dar si in pensiunile agroturistice, pot savura mancarurile traditionale: sarmalele in frunze de varza, placinte ardelenesti, "balmos" (din smantana si faina de porumb), mamaliga, varzar (tarta cu marar, varza si salata), palinca ardeleneasca (tuica dublu distilata).
Aproape toate casele sunt asezate in apropierea unor cursuri de apa, in care se poate practica pescuitul sportiv.

Pot fi viziutate pensiunile din Bistra si localitatile invecinate:

• “Casa apuseana” – Lupsa (6 km), 3 stele, 28 locuri de cazare
• “President” – Baia de Aries (sat Brazasti, 27 km), 3 stele, 14 locuri de cazare
• “Shanti” – Baia de Aries (sat Brazasti, 27 km), 2 stele, 12 locuri de cazare
• “Hanul Motilor” – Campeni (6 km), 2 stele, 24 locuri de cazare
  
• “Ela & Catai” – Bistra, Str. Calea Turzii, Nr. 28 A. 3 stele, 35 locuri de cazare
.

Powered by
Transilvania Interpress